Delirul, Vol II

Romanul „Delirul, vol II”, continuare la romanul ”Delirul, vol I”, de Marin Preda, scris ca și cum l-ar fi scris chiar Marin Preda, este un caz unic în istoria literaturii române, cât și a literaturii universale, el fiind un roman inspirat din cealaltă dimensiune de spiritul lui Marin Preda. Dar el este totodată unul din marile romane ale literaturii române, stând cu cinste alături de romane ca „Ion” sau „Răscoala” de Liviu Rebreanu, alături de ”Moromeții” lui Marin Preda sau de „Groapa” și de „Principele” , romanele lui Eugen Barbu. Scris în stilul „Delirului, vol I” este mai bun decât acesta. Autorul are capacitatea extraordinară de a creiona fresca celei mai tulburi, delirante perioade istorice a secolului XX, dar și de a pătrunde în subsolul macabru, hilar al acelei epoci. Asemenea unui portretist de mare talent Ștefan Dumitrescu, re-dând cu obiectivitate epoca, el creionează în roman cât se poate de viu personalele timpului, începând cu Ion Antonescu, Iuliu Maniu, marile personalități ale epocii, fiind în același timp un fin analist al psihologiei clasei politice, perverse, bolnavă de egoplasm și de inteligență negativă.